Home » Idei Afaceri » Colectarea de deseuri medicale

Colectarea de deseuri medicale

Scris de , 05.15.2009, 14:32:11

V-ati intrebat vreodata ce se intampla dupa utilizare cu acele de unica folosinta, pansamentele, fiolele, recipientele pentru analize etc.? Ei bine, toate aceste obiecte utilizate zilnic in spitale si cabinete medicale devin deseuri cu regim special si trebuie incinerate.

Problema e ca nu toate spitalele dispun de crematorii, iar daca dispun nu sunt la standardele cerute de Uniunea Europeana; ca urmare, respectivele deseuri trebuie colectate si transportate la anumite crematorii autorizate (nu foarte multe la ora actuala in Romania). Evident, fiind vorba de deseuri cu potential infectios, nici activitatile de colectare si transport nu pot fi facute oricum, ci numai de firme specializate. Si aici apare oportunitatea de afaceri – colectarea de deseuri medicale, un domeniu avantajat de faptul ca, in ultimul timp, controalele la unitatile spitalicesti pe problema gestionarii acestor deseuri au inceput sa fie tot mai drastice.

Informatii pe scurt
 
Ideea……………………………..servicii de colectare a deseurilor medicale (ace, siringi, manusi chirurgicale, bisturie de unica folosinta, pipete, substante folosite la fabricarea de medicamente, seruri sau vaccinuri expirate etc., dar si deseuri care provin de la cabinetele de cosmetica sau acupunctura)
Investitia initiala…………5.000-10.000 €, suma necesara achizitionarii unui mijloc de transport auto si asigurarii unei logistici minime
Venituri ……………………………………………….1.000 €/tona de deseuri colectate
Clientii potentiali………………….producatorii de deseuri medicale, de la spitale si cabinete medicale individuale pana la saloane de cosmetica sau acupunctura
Situatia pietei……………………la nivelul Capitalei exista cateva firme cu aceasta activitate, iar aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007 va crea o cerere tot mai mare
Factori sensibili………………...alinierea la normele europene
 
Un exemplu de succes
 
Gabriel Gulie, directorul firmei Tehnodental, s-a lansat in afaceri in perioada 1995-1996, cand a deschis o societate comerciala specializata pe service de aparatura stomatologica. “Am fost relativ primii pe piata cu acest gen de service. Inainte de ‘89, Ministerul Sanatatii avea un departament, unde am lucrat si eu, A.C.I.R.A.M. se numea, care se ocupa de intretinerea aparaturii medicale in sistemul sanitar si mai exista Societatea pentru Verificarea si Intretinerea Aparaturii Medicale (S.V.I.A.M.), care este si acum si se ocupa in special de partea de legislatie si omologare. Dar noi am fost printre primii care au spus «Suntem firma specializata pe asa ceva»”, rememoreaza Gabriel inceputurile firmei.
 
Domeniul colectarii de deseuri medicale a aparut ca o posibilitate de dezvoltare. „Tot  ducandu-ne pe partea de service, clientii ne-au solicitat si pentru colectarea de deseuri medicale. Relatia buna cu clientii de pe partea de service a fost asadar hotaratoare pentru succesul noii afaceri. De fapt, aici e vorba in primul rand de relatii cu oamenii. Si acum, pe partea de deseuri, sunt clienti care ne solicita nu atat din reclamele pe care ni le facem noi, ci din reclamele pe care ni le fac altii, adica din recomandarile clientilor nostri”, explica directorul Tehnodental.
 
Inceputul in aceasta noua afacere a fost mai usor. Au fost sarite cateva etape, pentru ca firma era deja cunoscuta pe piata. „Probleme au fost cu logistica, care este partea cea mai dificila, pentru ca e greu sa reusesti sa pui cap la cap toate datele. Dupa care a inceput nebunia cu legislatia, care e oarecum ambigua la noi (pe unde te duci fiecare mai vrea cate o autorizatie) si totul s-a bulversat dupa accidentul de la Mihailesti. Atunci au inceput sa se puna si legile in aplicare, legi care existau deja. Spre exemplu, Legea pentru deseurile medicale e data din 2002 (Ordin al Ministerului Sanatatii si Familiei nr.219/aprilie 2002), dar nici la ora actuala nu e aplicata exact. Noi intram in categoria deseurilor periculoase, cum sunt si cei care transporta benzina, materiale inflamabile s.a.m.d., si de aici apar tot felul de probleme”, spune Gabriel Gulie.
 
„Multe lucruri le-am aflat pe parcurs, dar cu pretul unor amenzi pe care le-am luat. Pur si simplu n-am stiut ce for trebuie sa ne dea o autorizatie pentru acest gen de activitate. De exemplu, ne-au somat cei de la primarie sa ne prezentam cu tot dosarul. Noi n-am stiut ca ne trebuia si un aviz al Primariei pentru colectarea de deseuri. Nimeni nu ne-a spus asta, nici macar la Registrul Conertului cand am inceput toata procedura si ne-am luat autorizatia de finctionare.”
 
Investitia initiala a fost mai redusa, pentru ca exista deja o infrastructura formata. Au fost angajati trei oameni pentru noul departament, inclusiv soferul, si au fost achizitionate doua mijloace de transport. „Noi avem Dacii Papuc, am optat pentru acest mijloc de transport pentru ca ne deplasam mai mult in Bucuresti si aveam nevoie de ceva mic. Initial am vrut sa luam niste dubite, dar te misti greu cu ele prin traficul din Capitala. Toata logistica o aveam dinainte, asta insemnand birouri, calculatoare, mijloace de informare si comunicare, plus baza de clienti. Noi am pornit cu un minim care ne-a asigurat eficienta, am reusit sa nu avem pierderi nici macar atunci, la inceput.”
Clasificarea deseurilor medicale
 
Prezentam mai jos clasificarea facuta in cadrul Ordinului nr.219/2002 al Ministerului Sanatatii si Familiei (capitolul II, art. 7 al Normei Tehnice). Pentru fiecare tip de deseu descrierea din lege este mai voluminoasa.
 
1.Deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere.
 
2. Deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice;
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectios;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare.
 
Actele necesare

 
Specifice pentru domeniul colectarii deseurilor medicale sunt autorizatiile de la Directia pentru Sanatate Publica, avizele pentru masini, tot de la D.S.P. De asemenea, trebuie obtinute avize de la Politie, pentru ca se colecteaza inclusiv o gama de deseuri periculoase. „Exista spre exemplu substante narcotice care intra in prepararea anumitor medicamente, iar noi colectam recipiente care inca mai au in ele resturi sau sunt expirate. Acestea trebuie distruse, nu aruncate pur si simplu”, spune Gabriel Gulie.
 
Una dintre principalele restrictii se refera la masini, care trebuie sa fie carosate, iar spatiul de marfa trebuie sa fie total izolat de spatiul soferului. „Se mai poate intampla vreun accident si daca se curge ceva trebuie sa poti izola locul. Masinile se spala in permanenta, avem substante de dezinfectie si de neutralizare. La farmaciile de la care luam deseuri, spre exemplu, trebuie sa ni se spuna ce substante contin acele deseuri, pentru ca noi sa stim mijloacele de neutralizare. In caz ca se intampla un incident pe drum, sa fim pregatiti. Aceste substante periculoase se ard doar in doua locuri in tara, la Suceava si la Timisoara, unde sunt doua incineratoare ecologice autorizate. Noi suntem obligati sa facem transportul la unul dintre cele doua incineratoare si pe perioada drumului trebuie sa avem si aceste substante de neutralizare la noi.”
 
Un aspect care inseamna cheltuieli mai putine consta in faptul ca nu e nevoie de un depozit in care sa fie stocate deseurile. „Nu avem nevoie de depozite, pentru ca la noi nu ramane nimic, cu toate ca avem dreptul, conform legii, sa tinem deseurile 24 de ore pana la distrugerea finala. Preferam sa nu ramana nimic la noi pe stoc. Masinile se duc toate seara si se golesc la incinerator.”
 
Ce se intampla cu deseurile dupa colectare?
 
In tarile membre ale Uniunii Europene, deseurile medicale se impart in reciclabile si nereciclabile. Cele care fac parte din a doua categorie se ard in incineratoare ecologice. La noi in tara deseurile medicale nu se sorteaza, asa ca merg toate la incinerator. „Dupa colectare incineram deseurile, avem contracte cu incineratoare”, explica Gabriel Gulie.
 
„In Bucuresti sunt la ora actuala trei incineratoare autorizate – functionale sunt vreo 37, dar numai trei au autorizatie. Este o situatie cauzata de costurile mari pe care le presupune un incinerator complet utilat, intre 1.500.000 si 2.000.000 €, cu totul, cladire, anexe s.a.m.d. Nu exista la ora actuala nici unul complet ecologic; s-au mai facut imbunatatiri la ele, dar volumul de deseuri fiind foarte mare, Garda de Mediu nici nu poate sa le inchida, mai ales la spitalele mari, pentru ca cei de-acolo spun: «Bine, noi il inchidem, dar dati-ne alta varianta. Unde sa ducem deseurile?»”
 
Iata ce spune legea despre acest subiect, mai precis articolele 41 si 42 ale Normei Tehnice mentionate mai sus:
 
Art. 41. - Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala sunt:
a) incinerarea – incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;
b) depozitarea in depozitul de deseuri – la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde, incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.
 
Art. 42. - (1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale.
(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.
 
Aceeasi Norma Tehnica mentioneaza, la articolele 10 si 11, modul in care se face ambalarea deseurilor medicale:
 
Art. 10. - Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu continutul.
 
Art. 11. - Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt:
a) galben – pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice);
b) negru – pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).
Norma tehnica, capitolul V, articolele 12-18, prezinta pe larg modul de ambalare pentru principalele grupe de deseuri.
 
Multi dintre cei care activeaza in domeniul medical au inceput sa aplice corect legea si folosesc niste cutii de carton speciale, care se inchid ermetic si in care nu se mai poate umbla. „In momentul in care se umple, ai pus capacul, o iei ca pe o cutiuta obisnuita, pe care o arunci direct in incinerator, fara sa mai umbli in ea. Este cu totul altceva decat sa pui deseurile intr-o punguta”, explica directorul Tehnodental. In ultima vreme au inceput sa fie folosite si containerele din plastic, de fapt niste pahare cu volume de pana la 3 litri, toate de productie vest-europeana. Au un sistem de inchidere special, capacul o data pus nu mai poate fi scos si in acel capac sunt prevazute anumite fante. „Medicii pot sa bage siringa prin aceste fante, se agata acul, acesta cade in interior, iar cilindrul din plastic se arunca ca un deseu medical obisnuit”, explica Gabriel Gulie.
 
Deseurile medicale trebuie manipulate si incarcate cu foarte mare atentie in masini. In primul rand trebuie cantarite, pentru ca numarul kilogramelor colectate trebuie sa coincida cu numarul celor predate. „Atfel pot sa ne intrebe cei de la Mediu unde e diferenta”, spune Gabriel. „In plus, plata serviciilor incineratorului se face per kilogram.”
 
Transportul se face si el dupa reguli stricte:
 
Art. 33. - Transportul extern (in afara unitatii sanitare) al deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Sanatatii si Familiei.
 
Art. 34. - Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de Directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
 
Art. 35. - Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie amenajat special si avizat sanitar de Ministerul Sanatatii si Familiei.
 
Art. 36. - Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte minime:
a) compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii chimici folositi la dezinfectie;
b) sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
c) sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului;
d) sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident.
 
Art. 37. - Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena privind deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala.
 
Colectarea deseurilor medicale este asadar un domeniu special, cu reguli specifice. Oamenii care merg pe teren, incepand de la sofer si terminand cu cel care coordoneaza intreaga activitate de colectare, trebuie sa fie agreati de A.R.R. (Autoritatea Rutiera Romana), fapt atestat de avizele obtinute in urma unor cursuri. Masinile trebuie sa aiba un echipament minim impus de cei de la A.R.R. E vorba de truse de prim-ajutor in caz de incident, cu care angajatii pot sa izoleze locul pana vin echipele specializate.
 
Exista, de asemenea, obligatia avizarii, de catre Apararea Civila locala, a traseelor pe care se deplaseaza masinile incarcate cu deseuri medicale in afara orasului. „Noi trebuie sa avem niste rute, sa le spunem prin ce zone mergem. Ei trebuie numai sa fie informati periodic despre aceste rute. Sa spunem ca lucram in Ilfov, anuntam Apararea Civila de acolo si ei stiu ca noi suntem in zona lor”, explica Gabriel Gulie.
 
Legea creeaza potentiali clienti
 
Ordinul Ministerului Sanatatii si Familiei nr.219 din 1 aprilie 2002 mentioneaza cine are obligatia de a preda deseurile medicale spre incinerare. Acestia sunt, asadar, potentialii clienti pentru o firma de colectare. Iata cum suna articolul 4 al Normei Tehnice de colectare a deseurilor medicale, care face parte din ordinul mai sus mentionat:
 
Prezentele norme tehnice se aplica in toate unitatile sanitare care produc deseuri, si anume:

a) producatorii mari:
- spitalele judetene si municipale;
- clinicile universitare;
- institutele de cercetare medicala si farmaceutica;
- Agentia Nationala a Medicamentului;
- institutele de medicina legala;
- serviciile judetene de medicina legala;
- unitatile preclinice din universitatile si facultatile de medicina si farmacie;
- unitatile de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice;

b) producatorii medii:
- centrele de diagnostic si tratament;
- centrele de transfuzii;
- centrele de recoltare si conservare a sangelui;
- laboratoarele;
- serviciile de prosectura ale spitalelor;
- spitalele de pneumologie;
- cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;
- spitalele si clinicile particulare;

c) producatorii mici:
- laboratoarele de tehnica dentara;
- laboratoarele de sanatate mentala;
- spitalele de bolnavi psihici cronici;
- spitalele de recuperare;
- bazele de tratament balnear;
- salile de pregatire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;
- centrele de plasament;
- centrele de ingrijire si asistenta;
- cabinetele medicale din institutii, intreprinderi, scoli, licee, gradinite;
- cabinetele pentru realizarea tatuajelor;
- centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare;
- unitatile farmaceutice - farmacii, drogherii;
- centrele de optica medicala;
- centrele de acupunctura.
 
„S-a incercat prin acest act sa se aduca la nivel european legislatia in domeniu. Gama de posibili clienti ai nostri, care ar trebuie sa apeleze la serviciile unei astfel de firme, e foarte mare. Este vorba inclusiv despre cabinetele de cosmetica. Exista si acum cabinete care ne cheama doar o data pe luna, desi legea spune ca deseurile se pot pastra maximum 48 de ore. Dar incet-incet intra si ele intr-un ritm normal si ne cheama macar saptamanal sa colectam aceste deseuri. In timpul iernii ne cheama cu o frecventa redusa, vara – mai des, pentru ca, fiind si temperaturile mari, deseurile incep sa miroasa.”, explica Gabriel Gulie modul in care se aplica aceasta lege.

“De vreo trei luni de zile a pornit la nivelul D.S.P. o campanie de control si de impunere a legislatiei, in care se verifica si modul de colectare al deseurilor. Pana acum, cand veneau in control intrebau la cabinete: «Aveti contract de incinerare? Da? Bun!». Acum spun insa: «Dati-ne si fisa dupa care se colecteaza!», apoi suna si la noi, ne spun sa venim si noi cu fisa si fac verificari in oglinda. Verifica si modul in care se face colectarea, adica sa aiba acei saci galbeni specifici, sa aiba cutiile de carton, acele pahare de plastic pentru deseurile taietoare-intepatoare, eventual ceva recipiente, euro-pubele mici.”
 
Preturi practicate

Firma Tehnodental lucreaza cu doua categorii de clienti. „O data sunt clientii mici, cabinetele particulare, cu care lucram cu plata la fiecare colectare, in limita unei nume cantitati. De exemplu, pretul unei asemenea colectari este 150.000 de lei. In schimb, cu producatorii mari – sa spunem policlinici, spitale, laboratoare de analiza – se merge la pretul per kilogram, pentru ca ne ducem la ei in fiecare dimineata si, intr-adevar, au deseuri medicale!

Pretul de pornire pentru acesti clienti este de 1 €/kg, dupa care se negociaza, in functie de cantitate mai ales, dar si de frecventa colectarilor. Spitalele sunt printre cele mai bine organizate din acest punct de vedere, pentru ca stiu estimativ cate deseuri vor produce intr-o anume perioada de timp. Exista si la ei perioade de varf, in care depasim valorile estimate. Sa luam exemplul unui spital de copii care este clientul nostru: sunt perioade de vaccinari si atunci automat sunt mai multe deseuri”, explica Gabriel Gulie.

Formele de publicitate cele mai eficiente pentru domeniul colectarii deseurilor medicale sunt legate de marketingul direct. „Periodic luam lista de cabinete de la D.S.P., pentru ca toate cabinetele medicale trebuie sa treaca pe acolo sa se inmatriculeze. De acolo se poate lua, contra cost, baza de date, si noi trimitem ofertele.”
 
Alinierea la normele europene, factor de risc si de succes

“Daca nu vor aparea investitori care sa-si permita deschiderea unor incineratoare ecologice, exista riscul ca la un moment dat sa nu mai avem unde sa ducem deseurile. Sau alt risc ar fi sa se inchida crematoriile spitalelor, care nu corespund, si acestea sa fie obligate sa duca deseurile la unul dintre cele trei incineratoare autorizate: in momentul asta noi am iesi de pe piata, pentru ca ar avea prioritate spitalele, incineratoarele ar fi aglomerate si noua ne-ar spune: «Dom’le, pot sa iti iau doar 200 kg pe zi». Sau invers, cel care are puterea financiara de a investi 2 milioane intr-un incinerator ecologic ar putea sa-si faca propria retea de colectare si atunci concurenta ar fi inegala.”
Constructia unui incinerator ecologic in Bucuresti, cu care firmele din domeniul colectarii sa poata colabora, ar fi o initiativa binevenita. „Atunci am putea sa ne diversificam foarte mult serviciile, mai ales in zona substantelor toxice”, spune Gabriel Gulie. „A trebuit sa renuntam de multe ori la colectarea acestor substante, pentru ca trebuia sa le transportam ori la Suceava, ori la Timisoara, si pentru cantitati relativ mici nu merita. Beneficiarul, cand aude pretul, spune ca mai bine le tine el stocate. Pretul e mare pentru ca transportul trebuie facut in conditii speciale, de exemplu, daca e vorba de sticle, acestea trebuie puse in cutii cu nisip ca sa nu se loveasca intre ele. Daca ai 100 de kilograme de substante toxice de transportat, ele ajung in final la 500 de kg, depozitandu-le conform legii.”
Va prezentam in continuare obligatiile producatorului de deseuri, adica ale potentialului client, asa cum sunt ele precizate de lege.

Art. 3. - Producatorii de deseuri au urmatoarele obligatii:
a) sa diminueze cantitatile de deseuri ce urmeaza sa fie eliminate, inca din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;
b) sa promoveze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri care se preteaza la aceste operatiuni;
c) sa separe la locul de producere deseurile periculoase de cele nepericuloase.

Art. 9. - Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape in gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. In situatia in care nu se realizeaza separarea deseurilor pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase.
 
 Incinerarea deseurilor, o afacere in sine

Este vorba de oferirea de servicii de incinerare a deseurilor medicale (ace, siringi, manusi chirurgicale, bisturie de unica folosinta, pipete, substante folosite la fabricarea de medicamente, seruri sau vaccinuri expirate etc.), a deseurilor care provin de la cabinetele de cosmetica sau acupunctura, a deseurilor de abatorizare (carne si alte deseuri care rezulta din unitati de prelucrare a carnii, abatoare, ferme, unitati de transare) sau a deseurilor industriale (de la cele rezultate din producerea placutelor de frana pana la diverse materii care intra in componenta hartiei de smirghel, de exemplu).

Investitia initiala minima este de 130.000-150.000 €, necesara achizitionarii unui incinerator ecologic si construirii infrastructurii necesare functionarii la normele legale, iar venitul anual poate ajunge la 60.000 €. La nivel national exista foarte putine incineratoare ecologice, piata se afla inca la inceput si nu este practic formata in adevaratul inteles al cuvantului.

Un producator autohton de incineratoare

Firma Caloris Group S.A. a intrat pe piata in 1991 cu produse pentru tehnica medicala, apoi a continuat cu aparatura de laborator. „Din 1999-2000 am inceput, la nivel de cercetare, constructia unui prototip de instalatie de incinerare, pentru ca am observat aceasta nisa de piata; apoi am trecut acest prototip in productia de serie, imbunatatit”, explica Victor Ganea, director de vanzari.
„In 2000, cand am decis sa producem aceste incineratoare, ne-am gandit ca o piata foarte puternica o sa fie cea a spitalelor, pentru ca au deseuri multe si periculoase, pe care acum le gasesti peste tot, si pe strada si in cosul de gunoi sau la groapa de gunoi. Daca nu le gasesti acolo, cand treci pe langa un spital miroase de la fumul care iese pe cosul crematoriului. Ne-a fost clar ca trebuie sa ne axam pe acest domeniu si asa am si facut.”

Una dintre primele instalatii a fost amplasata la un particular, in Constanta, si astfel a putut fi observata o problema: spitalele platesc greu. De regula, un spital isi plateste mai intai medicii, utilitatile, medicamentele si apoi, daca mai ramane ceva, da si pentru dotari. „Undeva la urma intra si incineratorul. Prin urmare, ne-am gandit unde mai pot fi utile incineratoarele acestea si am inceput sa intram pe piata deseurilor de abatorizare. De ce? Pentru ca aici sunt si fonduri, care vin de la Uniunea Europeana prin programe PHARE sau SAPARD, si, in plus, exista si un interes in randul producatorilor de carne, al directorilor de abatoare sau chiar ferme. Ei se gindesc: «Dom’le, in momentul in care o sa intram in Uniunea Europeana nu stim daca o sa ramanem sau nu in functiune, depinde foarte mult de dotarile pe care le avem.» Daca ai avizele sanitar-veterinar, de la Sanepid, de la Mediu, ramai pe piata, daca nu...”
 
„Firma noastra a cunoscut, in ultimii doi ani, o dezvoltare in acest domeniu, al incineratoarelor pentru deseuri de abatorizare, pentru ca in momentul de fata producatorii de asemenea deseuri le duc la un singur procesator din Bucuresti, care are filiale in mai multe judete si care practica si preturi de monopol. Noi venim cu echipamentele noastre, care au un pret relativ mic comparativ cu ce este pe piata. Acest pret rezulta din costul manoperei, care este mai mic decat cel din afara si pentru ca profitul nu a fost pus in prim-plan, ci imaginea. In momentul in care ne vom crea un nume pe piata, atunci probabil ca o sa avem si un profit mai mare. In plus, oferim si servicii post-vanzare atractive, garantie, service. Suntem aici, avem piese, oameni specializati, intervenim rapid. Daca primim azi un telefon ca este o problema, maine suntem acolo. Daca se intampla sa „pice” o piesa, o avem aici, noi o facem, nu dam telefon in alta tara”, explica directorul de vanzari al firmei.

“Piata se va dezvolta si mai mult – crede Victor Ganea – pentru ca problema mediului este de abia la inceput la noi in tara si acum se pune pe picioare partea de control, de aplicare a normelor pentru cadrul legislativ (care este bine pus la punct). Este vorba despre o piata care abia acum se formeaza, cel putin in Bucuresti va fi o foarte mare concurenta, pentru ca sunt multi care si-au facut instalatii de distrugere a deseurilor si chiar sunt curios sa vad ce va fi. O firma care doar colecteaza trebuie sa aiba aceleasi avize ca si o firma care colecteaza si arde, deci e mai rentabil sa poti sa si elimini deseurile.”
 
„Abia acum vor putea fi sanctionati cei care polueaza si vor fi determinati astfel sa intre in legalitate. Daca eu sunt un agent economic si produc nu stiu ce si vine agentia de mediu sa-mi spuna ca poluez in procesul de fabricatie, atunci ma gandesc la incinerarea deseurilor. Aceasta este politica in toate domeniile. Se doreste crearea de centre zonale la standarde europene, pe doua-trei judete, si in paralel sa se inchida treptat vechile crematorii ale spitalelor. Astfel ar fi mai usor de monitorizat si de urmarit activitatea. In plus, costurile pe kilogram de deseu incinerat scad pe masura ce cantitatea de deseuri incinerate este mai mare si costurile de functionare sunt, prin urmare, mai mici”, explica directorul de vanzari de la Caloris.
 
Ce este si cum functioneaza un incinerator ecologic?

 
Un incinerator ecologic este alcatuit din camera de combustie, camera post-combustie si cos de evacuare a gazelor. Aceasta este instalatia de baza, la care se pot adauga, daca exista fonduri suficiente sau daca reglementarile o cer, diverse alte sisteme – de exemplu, un sistem de recuperare a energiei. “Acesta poate sa genereze maximum 2 gigacalorii pe ora, iar o gigacalorie e undeva pe la 1.000.000 de lei, in jur de 27 euro. In 10 ore de functionare pe zi mai scoti astfel inca 270 de euro din recuperarea caldurii, plus banii pe care ii incasezi din incinerarea deseurilor. Afacere este deci foarte rentabila, dar investitia minima nu poate cobori sub 150.000 €. Cu cat ai mai multi bani de investit, cu atat poti sa-ti pui mai multe instalatii, cu capacitate mai mare si cu cat ai capacitatea mai mare cu atat costul e mai mic pentru tine. Daca acum costurile incinerarii unui kilogram de deseu cu o densitate cat de cat normala, de 0,5-0,8, pe tine te costa 1.200 de lei, in mod sigur poti iesi pe piata cu un pret de 2.800 de lei, iar diferenta aceasta este un profit brut”, explica Victor Ganea.

Camera de combustie este destinata arderii primare a deseurilor, la o temperatura de 850°C. Arzatoarele directioneaza flacara spre sarja de deseuri si degazeifica in intregime materialul. Aceasta camera este prevazuta cu o usa, cu sistem de zavorare, pentru alimentarea cu deseuri si pentru evacuarea cenusilor. Alimentarea cu deseuri se face manual sau mecanizat, cu respectarea normelor de protectie a muncii, dar numai dupa ce se evacueaza (manual) cenusa de la incinerarea precedenta. Cenusa este inerta, sterila si nu putrezeste, astfel incat poate fi depozitata la groapa de gunoi.
 
In camera de post-combustie are loc arderea completa a compusilor organici volatili la o temperatura de 1.100°C, asigurandu-se un timp de rezidenta de 2 secunde. Aceasta inseamna ca din momentul in care intra in camera de post-combustie, reziduurile volatile rezultate din prima camera trebuie sa stea la 1.100 de grade timp de cel putin 2 secunde, apoi sa iasa pe cos. In aceste 2 secunde se distrug pulberile si noxele care ies din camera de combustie. Datorita acestui timp de rezidenta nu este necesara montarea unor filtre sau a altor sisteme de purificare a emisiilor, respectandu-se legislatia in vigoare, atat in Romania, cat si in Uniunea Europeana.
 
Incineratorul mai contine o instalatie de distributie de aer suplimentar, necesar unei combustii complete, si o instalatie de alimentare/distributie de gaz metan, care asigura alimentarea de la reteaua de distributie a arzatoarelor cu care sunt echipate camerele de combustie si post-combustie, printr-un racord prevazut cu robinet.
O alta componenta importanta a unui incinerator ecologic este instalatia de automatizare, care asigura reglajul temperaturii la valorile prescrise in cele doua camere, asigura reglajul corect al arderii si protectia intregii instalatii prin intermediul elementelor de siguranta, precum si oprirea instalatiei in cazul neindeplinirii unor conditii de functionare a arzatoarelor, a depasirii temperaturilor prescrise sau a deschiderii usii.
 
Victor Ganea: „La Radauti, am montat unui client un incinerator care poate arde atat deseurile sanitar-veterinare cat si cele spitalicesti. Toata investitia a fost aproximativ 150.000 € (cladiri, instalatie, masini, personal, camera de frig) si, la 10 luni de cand instalatia s-a dat in folosinta, respectivul intreprinzator si-a scos banii. El a inceput cu un crematoriu obisnuit, pana cand Agentia de Mediu i-a zis ca nu mai poate continua asa si atunci a decis sa faca aceasta investitie, mai ales ca avea si un abator si o carmangerie. El incinereaza acum deseurile de la doua mari lanturi de supermarketuri, de la cateva spitale, de la alte unitati de abatorizare. Daca sunt in zona accidente ecologice sau actiuni de ecologizare, participa si la incinerarea deseurilor ce rezulta din acestea.”
 
Deseurile se introduc asadar manual, mecanizat (prin banda transportoare) sau automatizat in prima camera a incineratorului, camera de combustie. Dupa incarcare se inchide usa, se apasa pe butonul START al regulatorului, apoi se porneste camera a doua. „Aceasta succesiune este importanta, pentru ca nu pot sa dau foc in prima camera decat dupa ce ajung cu camera a doua la 1.150 de grade Celsius si am asigurata aici arderea din nou a gazelor care ar putea iesi din prima camera. Daca aprind un bat de chibrit si iese fum im prima camera, acel fum, cat de putin este el, va fi ars in a doua camera. In felul acesta acolo sunt retinute si pulberile si noxele si ceea ce iese pe cos este fara culoare si fara miros. Incineratorul functioneaza dupa un program pe care il reglam noi dinainte (timpi de ardere, temperaturi, paliere, nivelul de oxigen, reglaje de aer, de gaz), totul se face automatizat prin intermediul a 5 procesoare. Daca situatia o cere, poate fi montat si un sistem de monitorizare a emisiilor, iar datele astfel captate pot fi redirectionate spre o pagina de Internet sau un terminal gsm.

Poti avea o pagina de Internet unde autoritatile se pot uita sa vada daca ai depasit norma, pentru ca poate nu ai poluat tu, poate a poluat vecinul de langa tine”, descrie Victor Ganea succesiunea in care trebuie pornit incineratorul pentru ca normele de mediu sa fie respectate.
„Sistemul de monitorizare a emisiilor se monteaza separat de instalatia de incinerare. Nu conteaza ce instalatie ai, cine a facut-o sau cand. Acest aparat are un tub de prelevare care se instaleaza in cos, ia o mostra din gazele de ardere, o analizeaza si iti spune daca ai depasit sau nu normele. La fiecare ardere, scoti un buletin de analiza de pe acest aparat, il anexezi la documentul de ardere in care spui: «Am ars deseurile de la clientul X, atata cantitate, aduse in data Y, cine a participat la ardere, cat timp a durat.»”, explica Victor Ganea, care isi aminteste si de un moment special: „Cand am fost la punerea in functiune de la Radauti, patronul de acolo, care avea inainte un crematoriu care fumega, se obisnuise cu fumul si a pus pariu cu noi ca o sa iasa fum. Dupa o jumatate de ora de functionare, a recunoscut ca a pierdut pariul, nu iesea fum. La fel s-a intamplat la un spital, unde am amplasat un incinerator anul trecut. Inainte, pe cosul de fum iesea o chestie neagra si urat mirositoare; dupa ce am pus incineratorul, nici nu se mai vede ca functioneaza, ba chiar se strang ciorile pe cos, pentru ca e cald.”
 
Concluzie

 
Principalele avantaje ale inceperii unei afaceri in domeniul colectarii si/sau incinerarii decurg din faptul ca piata este in plina formare, cu potentiali clienti obligati de legea adaptata cerintelor europene, daca nu de etica profesionala, sa predea spre incinerare deseurile produse in timpul desfasurarii activitatii lor. Riscurile vin, ca si avantajele, din legislatia europeana care poate impune, la un moment dat, dupa cum sustin specialistii din domeniu, desfasurarea activitatii de incinerare in complexe pentru a caror constructie va fi necesara o investitie intre 10 milioane si 50 milioane de euro. Aceiasi specialisti din domeniu spun insa ca acest moment nu va veni mai devreme de 2010, poate chiar mai tarziu.
 
Date pentru incineratorul IE 1000 produs de CALORIS S.A.
 
Capacitatea unei sarje deseuri…..1.000-1.250 kg (maximum 1.500 kg, in functie de densitate)
Durata unei sarje
(incarcarea cu deseuri, incinerarea propriu-zisa, racirea si scoaterea cenusii)……...5-6 ore
Consum gaz metan……………………………………………………………….40 mc/ora
Cantitate maxima incinerata…………………………………………….5 tone in 24 de ore
 
Costuri pentru o sarja
Consum gaz metan……………………………………..200 mc x 6.200 lei = 1.040.000 lei
Amortizarea instalatiei
(calculata la valoarea de 85.000 € in 2 ani, 25 zile/luna, 3 sarje/zi).............……900.000 lei
Salarii personal (pentru 2 persoane, fiecare cu cate 8.000.000 lei lunar).............220.000 lei
 
Costuri pentru incinerarea unui kilogram de deseu
Varianta 1: dotare cu incinerator propriu.................................................................3.160 lei
Varianta 2: incinerare prin colaborari……………………………………………..4.600 lei
Preturile pietei sunt cuprinse intre 4.600 si 20.000 lei pentru incinerarea unui kilogram de deseu, in functie de tipul acestuia.
 
Din cele de mai sus reiese ca, intr-un an de zile, folosind incineratorul la 80% din capacitatea sa maxima, economia este de aproximativ 2 miliarde fata de sumele care ar trebui platite pentru incinerare la operatorul unic de pe piata. Aceasta inseamna, la un curs al euro de 36.500 lei, ca in 18 luni va puteti amortiza investitia in instalatie (85.000 €), iar in 30-36 de luni este amortizata investitia totala de 130.000-150.000 euro, la acelasi curs.

 Continut furnizat de Rentrop&Straton


 

4 comentarii

1
dorin neamtu 07.05.2010, 09:25:51
incinerator deseuri
pentru un raspuns urgent, va multumesc
d. neamtu
2
ionel gugles 08.30.2011, 11:00:00
incinerator deseuri medicale tip eco
buna ziua.ma numesc ionel gugles.as dori informatii cu privire la incinerator deseuri medicale.ati putea va rog sami spuneti care este cel mai ieftin incinerator deseuri/?si ma refer la un incinerator cu o capacitate mica de ardere deseuri medicale..poate sa fie de maxim 30 kg capacitate de ardere..am citit toata pagina dvs de prezentare am ramas placut uimit sa aflu despre domnul cu investitia de 150mii euro ca sia scos banii numai in 10 luni.nu dispun de acesti bani dar totusi as vrea sa ma lansez in acest tip de afacere.tin sa precizez ca dispun de teren .as dori sa plec cu o investitie timida la inceput nu ca nu as fi sigur de profit dar nu dispun de multi bani...deci as avea sansa sa gasesc un incinerator deseuri medicale cu o capacitate de maxim maxim 50 kg sau mai putin??ati putea sami spuneti si pe cit teren ar trebui dupa normele europene sa se incadreze acest incinerator?...am vazut pe un alt site o companie din india producatoare de incineratoare aveau incineratoare si cu capacitate de 25 kg...firma se numeste haat ...acel incinerator cred ca imi incapea si in bucataria apartamentului...si miam zis sami incerc norocul la dvs...va multumesc anticipat de raspuns..as fi recunoscator daca miati trimite un raspun pe adresa mea de email nelu_gugles@yahoo.com..
3
mirela 09.29.2011, 13:51:13
deschidere afacere
Buna ziua , as dori sa vorbesc cu cineva despre deschiderea unei afaceri in acest domeniu...subiectul as vrea sa il dezbat la telefon si de aceea va rog sa ma contactati...voi cei care va pricepeti in a oferi detalii privind totalitatea celor necesare deschiderii unei afaceri de acest gen....pe adresa mea de e-mail myrella_21@yahoo.com
4
alex 11.06.2013, 00:10:31
reciclare deseuri spitalicesti
http://www.ompeco.com/italian/?page_id=7
Vezi primele comentarii
  • Nume:
  • Subiect:
  • Comentariu:
    0 caractere :: Numar maxim de caractere 2000
  • Cod validare:

  • Daca nu puteti citi imaginea de mai sus, faceti click pe ea pentru a schimba continutul

Alte articole



compania saptamanii

Complet Haus

Obiect de activitate: Comert si prestari servicii cu materiale pentru industria mobilei. Infintata in anul 2003, Compania a avut o crestere continua in cei 5 ani de existenta, astfel in 2008 a ajuns la o cifra de afaceri de 5800000 ...

intreaba specialistul

Ce declaratii trebuie depuse pana la 25 ian 2010 pt SRL-uri?

In functie de situatia specifica a SRL-ului respectiv, declaratiile ce trebuiesc depuse de un SRL pana pe 25 ianuarie 2010 sunt urmatoarele: Declaratie de mentiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri ...

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!