Nu-ti pune inca semnatura pe contract. Mai asteapta putin.. 

Chiar daca ti-ai evaluat juridic partenerul de afaceri si stii cu cine ai de a face, tot mai trebuie sa faci ceva. Trebuie  sa te familiarizezi cu principalele clauze contractuale care te feresc de litigii si neplata. Un contract tipic trebuie sa contina: partile contractuale, obiectul contractului (drepturile si obligatiile asumate de catre parti), daune interese (despagubiri), rezilierea contractului, garantiile contractului, instanta competenta.

Parti contractuale.

Rubrica contractului destinata partilor contractuale este cea in care trebuie sa se completeze datele cu privire la denumirea, sediul, J, CUI, capitalul social, denumirea bancii si denumirea administratorului societatilor care intra . Este usor sa identificati si sa treceti aceste date dupa ce ati invatat sa faceti raportul juridic, nu-i asa?

Drepturile si obligatiile asumate. 

Poate cel mai importanta parte a contractului este cea in care se precizeaza - foarte clar - obiectul contractului, care consta in drepturile si obligatiile partilor. De exemplu: in cazul unui prestator de servicii clientul are dreptul de a pretinde serviciile prestate la o anumita calitate si intr-un timp anume determinat in timp ce  clientul isi asuma obligatia de a plati - de regula -o suma de bani ca echivalent al serviciilor prestate. Pana aici lucrurile sunt simple si pot ramane asa daca fiecare parte isi indeplineste obligatia in mod corespunzator. In cazul prestarii de servicii, acolo unde sumele sunt relativ mici dar si in comertul de bunuri este cel mai frecventa abordare este emiterea pe loc a unei facturi si eliberarea unei chitante clientului pentru suma de bani platita.

Cu toate acestea, acolo unde este vorba despre mai multi bani sau de un regim de proprietate asupra bunurilor mai complicat, relatiile comerciale se traduc in contracte mai complexe in care sunt necesare clauze contractuale speciale. Acestea se pot referi la receptia serviciilor sau a bunurilor, modalitatile de plata ale facturii, garantii, despagubiri sau conditiile rezilierii contractului. Sa vedem deci care sunt aceste clauze si la ce servesc ele.

Receptia serviciilor sau a bunurilor

In situatia contractelor desfasurate intr-un anumit interval de timp, care necesita mai multe faze pentru indeplinirea obiectului contractului (de exemplu: contractul de constructie al unei cladiri, contractul de prestare al unor servicii de consultanta), este absolut necesar, pentru preintampinarea eventualelor obiectii cu privire la calitatea serviciilor prestate, sa se incheie un proces verbal de constatare a starii lucrarilor si de terminare a unei faze contractuale. In baza acestui proces verbal este emisa  apoi factura.  

Lipsa unor elemente ca numele persoanei delegatului clientului, semnatura acestuia, stampila societatii client, sau defectuoasa identificare a obiectului constatarii pe acest proces verbal dau nastere unor discutii si obiectii la efectuarea platii. Acorda deci atentie maxima documentelor semnate si a continutului acestora. Obiectul constatarii acestui proces verbal este diferit de la un domeniu de activitate la altul, important este insa, sa identificati in fiecare element al acestuia o finalitate, un scop. Acest scop este in cele mai multe cazuri evitarea eventualelor obiectii cu privire la serviciile prestate, marfa primita si calitatea acestora.

Transferul dreptului de proprietate in cazul bunurilor

In cazul comercializarii de bunuri e importanta precizarea in contract a momentului in care se transfera dreptul de proprietate asupra acestora. Pentru a ilustra importanta acestei clauze voi lua in discutie exemplul unui comerciant de lifturi.  Astfel, intre societatea „VAND LIFTURI SRL” si dezvoltatorul „CONSTRUIESC BLOCURI SA” se semneaza un contract al carui obiect il reprezinta doua lifturi.  Dezvoltatorul plateste un avans de 10% din pretul total la semnarea contractului, urmand ca restul banilor sa fie achitati in mai multe transe. Cea mai mare dintre acestea, in valoare de 70% din pret, urmeaza a fi platita de catre dezvoltator dupa primirea lifturilor.

Inevitabilul se produce insa, dezvoltatorul luand lifturile si uitand sa plateasca aceasta transa. Odata ce s-a vazut „cu sacii in caruta” sau, mai bine zis, cu lifturile in depozit, acesta a inceput sa conditioneze plata sumei de bani de renegocierea pretului. Astfel comercianul de lifturi s-a trezit prins la mijloc, nevoit sa aleaga intre un pret mai mic decat cel agreat in contract si o procedura judecatoreasca de recuperare a banilor, costisitoare in termeni de timp si bani. 

Regula stabileste semnarea contractului sau predarea bunurilor ca moment al transmiterii dreptului de proprietate. Daca partile implicate de respectivul contract ar fi prevazut ca dreptul de proprietate asupra lifturilor se transmite odata cu achitarea ultimei transe, in caz contrar vanzatorul avand dreptul de a-si recupera lifturile chiar daca se afla in depozitul cumparatorului, cu pierderea avansului platit, lucrurile ar fi stat cu totul altfel.

Emiterea facturii si data scadenta 

In contractul comercial trebuie inclusa o clauza cu privire la data la care o factura poate fi emisa. Aceasta data este, in cazurile avute de noi in vedere, strans legata de semnarea proceselor verbale de predare a marfii sau de procesul de constatare a starii lucrarilor. Generic poate fi stipulata urmatoarea clauza: „Factura va fi emisa la data la care s-a semnat procesul verbal de predare al marfii/de constatare al prestarii serviciilor” in timp ce data scadenta a facturii poate fi stipulata astfel „in termen de X zile de la data emiterii/primirii”. Intre cele doua variante eu optez in majoritatea cazurilor pentru cea care leaga termenul de scadenta de momentul primirii facturii.

Sfatuiesc de asemenea ca factura sa fie comunicata atat prin fax - pastrati raportul de comunicare! -  cat si prin posta ori curier cu confirmare de primire, pentru a inlatura orice eventuale obiectii. De asemenea trebuie sa urmariti ca facturile sa fie semnate si stampilate de catre clientii dumneavoastra, daca doriti sa beneficiati de procedura simpla si rapida a somatiei de plata. Despre somatia de plata vom mai discuta atunci cand vom vorbi despre procedurile judecatoresti de incasare a banilor.

Modalitati de plata 

Facturile pot fi achitate in numerar, prin ordin de plata (o.p.), bilet la ordin (b.o.) sau cec. Daca in ce priveste primele doua modalitati de plata lucrurile sunt suficient de clare, in ceea ce priveste biletul la ordin si cecul as vrea sa fac cateva precizari ce privesc procesul judecatoresc de incasare a banilor prin intermediul acestor instrumente.

Atat biletul la ordin cat si cecul sunt instrumente de plata emise de catre debitor (cel care trebuie sa plateasca) creditorului (cel care are de incasat banii) cu scopul ca la o anumita data creditorul sa opereze plata, scotand astfel banii din contul debitorului. In cazul in care cecul sau biletul la ordin este refuzat total sau partial la plata de catre banca, acesta poate fi investit direct cu formula executorie si se poate trece la faza de executare silita, fara a mai fi nevoie de judecarea cauzei. Se scutesc asadar resurse importante de timp si bani. Va recomand insa sa acordati foarte mare atentie evaluarii partenerilor care promit plata prin  bilete la ordin sau cecuri fiindca cele mai multe asa zise „tepe” sunt date cu aceste instrumente de plata.  Modalitati de garantare prevazute chiar de aceste instrumente de plata: avalizarea si girarea.

Prin avalizarea instrumentului de plata se obtine obligarea persoanei care-l emite ca, in cazul in care acest instrument de plata esterefuzat la plata, sa raspunda cu patrimoniul sau propriu pentru suma de bani stipulata.  In ceea ce priveste mecanismul girarii instrumentelor de plata trebuie spus ca acesta apare atunci cand societatea comerciala care primeste de la emitent acest instrument de plata nu il foloseste pentru a debita banii, ci il gireaza (il transmite mai departe) altei societati comerciale garantandu-i acesteia ca instrumentul de plata girat are acoperire.

In cazul in care instrumentul de plata este refuzat beneficiarul final are posibilitatea de a atrage raspunderea solidara atat a celui care a emis instrumentul de plata cat si a celui care l-a girat. Si in acest caz recomand maxima precautie atat la evaluarea juridica a emitentului instrumentului de plata cat si a societatii care gireaza acest instrument.

Saptamana viitoare vom discuta despre celelalte clauze contractuale care pot fi incluse in contract pentru a asigura incasarea la timp a banilor. Vom vorbi deci despre garantii, despagubiri, rezilierea contractului si instantele competente. Intre timp, orice intrebari ai avea despre recuperarile de creante mi le poti adresa in sectiunea de comentarii sau la sectiunea Intreaba Specialistul.

 Ionel Vacarescu, membru al Baroului Bucuresti este un avocat specializat in drept comercial, recuperari de creante, insolventa si drept imobiliar.In prezent unul dintre principalele proiecte sale este Ghidul Managerulului Banii Incasati & Banii Pierduti, compus dintr-o serie de patru seminarii ce au ca scop prevenirea problemelor juridice si diminuarea riscurilor financiare cauzate de incidentele de neplata. Il puteti contacta la ionel@vacarescu.ro si va puteti inscrie la urmatorul sau seminar .