O prezentare. Un singur pitch. Singura lor sansa.

Cand au intrat in sala de sedinte in care avea sa se decida soarta start-up-ului lor Konstantin Hristov , fondatorul favit, si ceilalti doi membri ai echipei sale erau decisi sa-si pastreze mintea limpede cu orice pret.  “Am lucrat multicel in vanzari, inainte”, spune el “asa ca niciodata nu uit prima regula a omului de vanzari: sa ajungi la intalniri bine pregatit. Insa si mai importanta e cea de-a doua regula: sa nu te agati prea tare de vanzarea pe care speri sa o faci. Asa ceva iti ingheata mintea. Pentru un pitch de succes trebuie sa fii natural, sa iti pastrezi mintea agila si sa fii in ton cu situatia si oamenii care participa la ea.“

Insa oricat de clare erau aceste imperative in mintea sa, fondatorul favit stia foarte bine cat de mare era miza de fapt. “In afara de cei pe care ii aveam in fata, New Europe Venture Equity, nu mai era in zona niciun alt fond de venture capital specializat in IT. Aveam deci dreptul la o singura incercare”, spune Hristov . In sala de sedinte se adunasera sapte oameni  - trei din echipa favit si patru manageri ai NEVEQ. Una peste alta, o intalnire usor dezechilibrata. “Strategia lor de evaluare a unei propuneri este sa aduca intr-o astfel de intalnire cat de multi manageri de investitii pot strange in acel moment”, explica Hristov. “Astfel se asigura ca acel proiect este analizat din cat mai multe puncte de vedere diferite.”

Asa se explica de altfel si de ce pitch-ul s-a intins de-a lungul a 4 ore extenuante, care au semanat cu un maraton pentru finantatori si antreprenori deopotriva. “Prezentarea nu ne-a luat mai mult de 15 minute. Insa imediat dupa aceea un val de intrebari asemanator unui tsunami s-a indreptat catre noi. Cei patru manageri ai NEVEQ au inceput sa ne intrebe despre produs, piata actuala si cea estimata pentru urmatorii ani, despre echipa, planul de monetizare, riscuri, competitie.. Cand intrebarile s-au oprit nu-mi mai simteam capul”, povesteste fondatorul.  

La final, echipa favit a plecat cu 3000 de euro, banii necesari pentru a cumpara domeniul favit.com – “teriiibil de scump” dupa cum recunoaste Hristov – si sprijinul fondului de investitii pentru o prima runda de finantare. Insa, in timp ce parasea intalnirea care marcase nasterea platformei, fondatorul isi mai aminteste doar ca se simtea ametit. “Desi eram foarte obosit, am simtit cumva ca vremurile cu adevarat grele abia incepeau.”

Ce face favit mai exact?

Pe scurt, obiectivul favit.com este sa imblanzeasca informatia online care ne ataca zilnic din toate colturile internetului si astfel sa ajunga “cel mai bun punct de insertie in web pentru utilizatorul obisnuit.”

“Am ajuns sa ne folosim in jur de trei sferturi din timpul petrecut online doar pentru a administra informatia online. Mai mult, experienta utilizatorului de Internet este astazi foarte fragmentata, imprastiata. De aceea am vrut sa facem cumva sa facilitam procesul consumului de continut online ”, spune Hristov.

Experienta fragmentata de care vorbeste fondatorul favit se refera la itinerariul haotic pe care un utilizator obisnuit il are in fiecare zi pe Internet. Incepe prin a citi in reader articolele pe diferite site-uri sau bloguri la care e abonat, apoi merge in paginile respective pentru a comenta, salveaza si da note articolelor in diferite platforme de social bookmarking precum Digg sau Delicious, le promoveaza pe Facebook sau  Twitter si apoi administreaza comentariile si reactiile din retele sociale din care face parte. Totul pe platforme diferite. Un cerc vicios in care se evapora tot mai mult din timpul nostru.  

De aceea favit isi propune sa stranga toate aceste actiuni sub un singur acoperis – pe aceasta platforma utilizatorul isi poate topi toate sursele de continut la care apeleaza in mod constant intr-un singur flux de informatii, acesta fiind astfel mai usor de urmarit si administrat. Aici intra stream-ul din Twitter, Facebook, un reader care strange articolele de pe blogurile urmarite de utilizator, precum si persoanele sau grupurile pe care utilizatorul ii urmareste din comunitatea favit.

“Ideea a inceput sa incolteasca in mintea lui Nasko (n.red. Nasko este porecla lui Atanas Youroukov, head product designer-ul favit) in jurul anului 2006. Intr-o dimineata a intrat ca o furtuna in biroul meu in timp ce se se striga indignat “Digg e de doi bani!”, isi aminteste Hristov. “In momentul acela Digg  era ceva imeeens. Eu unul il foloseam intensiv pe atunci si, alaturi de  colegii mei, ne minunam in permanenta de mecansimul pe care se baza, numit intelepciunea colectiva. Insa, odata ce Nasko a pus degetul pe rana am inceput sa vad cum utilizatorul obisnuit nu reusea intotdeauna sa obtina ceea ce-l interesa sau ce ii placea din el.”

Digg, cea mai de succes platforma de social bookmarking, creaza o ierarhie a articolelor si stirilor zilnice pe baza recomandarilor utilizatorilor sai. Insa, fiindca mare parte din comunitatea Digg este pasionata de tehnologie, articolele care ajung pe primele locuri tind sa fie legate tocmai de acest subiect. Astfel utilizatorul obisnuit, cu alte interese decat cele ale grupului de baza care s-a format in jurul Digg, obtine de multe ori informatii care nu il  intereseaza.

“Ne-am strans toti in jurul unei mese si am inceput sa ne gandim cum ar putea face lucrurile mai bine. Am pornit de la intrebarea “Cum vom obtine informatia care ne intereseaza in  3, 5 sau 10 ani, atunci cand internetul va arunca zilnic catre noi de 1 million de ori mai mult continut decat o face astazi?  Mai mult, cum vom administra aceasta informatie si cum o vom folosi pentru interactiune?" Incet-incet, de-a lungul catorva saptamani, ideea a inceput sa prinda contur.”

In momentul in care s-a apucat de favit, Hristov avea deja o companie ce avea in portofoliu doua produse de succes in domeniul mobile marketingului, Interactive Media.   Asa ca a hotarat sa reinvesteasca profiturile din acestea in dezvoltarea favit. Fondatorul favit Network, care a ocupat inainte pozitii manageriale in cele mai mari companii de outsourcing din Bulgaria – Wizcom (astazi VM Ware Bulgaria) si Bluevizia, o  divizie a Icygen, recunoaste ca aceasta nu a fost o decizie usor de luat. “Cea mai mare provocare a proiectarii platformei a fost sustinerea business-ului actual care ne livra bani azi in timp ce visam la produsul nostru de maine. Oricum adevaratele provocari ale favit au inceput atunci cand am dat drumul implementarii”, spune acesta.

Un produs bun = 200 de variante intermediare

Favit era in stadiul de schita atunci cand a primit finantarea de care avea nevoie de la New Europe Venture Equity, un fond de venture capital specializat in investitii in tehnologia informatiei.  “Aveam o idee, un prototip si un business plan,” spune Konstantin. Insa mai aveau si argumentul pe care orice investitor tresare cand il aude:“ Noi vom schimba lumea”. “Stiu ca este o fraza puternica si din acelasi motiv, slaba - toata lumea cauta sa o foloseasca de fiecare data cand are ocazia. Insa noi chiar asta vroiam sa facem cu favit.” Insa sa construiesti o platforma care vrea sa schimbe lumea – fie ea si pe cea digitala – e un obiectiv care cere sacrificii imense de timp si resurse.

“Pana acum favit a trecut probabil prin vreo 200 de versiuni pana acum.  E de ajuns o privire la clipul acesta care arata metamorfozele prin care a trecut aceasta platforma pentru a vedea cat de mult timp, energie si resurse au intrat in ea. Practic a fost  munca non stop, in medie circa 15-16 ore pe zi. In final, 15  luni mai tarziu, am reusit sa producem o platforma un instrument care este cel mai bun punct de insertie in web pentru utilizatorul obisnuit,  cel mai simplu si eficient mod de a primi, administra si interactiona cu ajutorul informatiei."

Metamorfoza favit continua insa. Au inceput prin a construi un reader RSS care sa poata concura Google Reader. Au introdus grupurile care livreaza informatia agreata de indivizi cu aceleasi interese, astfel incat utilizatorii sa aiba acces la noi surse de informatie relevanta pentru ei. Apoi a venit si randul retelelor sociale care ne inghit poate cel mai mult timp dintre toate si asa au integrat Twitter si Facebook in platforma. Ce urmeaza?

“La orizontul nostru este open web-ul. Asta inseamna ca utilizatorul nu va trebui sa mai investeasca prea multa atentie in locul in care se afla in World Wide Web  fiindca va avea totala libertate de a se deplasa oriunde isi doreste.  Vrem sa raspundem acestei nevoi si sa ii oferim utilizatorului posibilitatea de a se conecta la fiecare serviciu de pe pamant care are API sau RSS.”

Intre timp favit se pregateste pentru urmatoarea sa imbunatatire – introducerea unui motor in timp real pe platforma. “Este o chestie minunata!” se entuziasmeaza Hristov.  “Totul – update-uri, link, comentarii, toate  apar imediat ce au fost postate. De asemenea vrem sa le oferim companiilor o noua modalitate de a implica in conversatii si a construi comunitati. Social media este foarte importanta pentru afaceri deoarece Internetul deschis, in timp real, schimba in mod esential realitatea pentru acestea.”

Pana la aceasta etapa favit a costat aproape un milion de euro, bani care au venit de la investitorul lor  si o noua runda de finantare se profileaza la orizont. Au la dispozitie 5 ani in care trebuie sa dezvolte compania si sa o maturizeze. Insa nici dupa aceasta perioada Hristov sustine ca nici el nici si echipa sa nu vor incasa banii si pleca. ”Echipa de baza nu va iesi din companie. Noi traim pentru favit.”

Si o platforma le va stapani pe toate..

Pare ciudat ca un start-up online cu planuri atat de ambitioase a inceput prin a dezvolta variante ale platformei sale pentru tari precum Bulgaria, Romania, Grecia, Turcia si Rusia in loc sa lanseze o varianta globala in limba engleza – strategie cu care Digg, de exemplu, a avut succes. “Am inceput cu obiectivul clar de a deveni un jucator regional”, spune Hristov. “Sa distribuim o mare proportie din continutul Internetului in toate formatele sale in aceste piete emergente pe care le cunoastem foarte bine deoarece provenim din ele. Insa destul de repede ne-am dat seama ca stateam pe o mina de diamante asa ca am luat cea mai logica decizie: sa nu stam in calea naturii si sa pregatim serviciul pentru utilizare globala.”

Iar strategia favit pentru a deveni global este sa castige o proportie cat mai mare de utilizatori ce apartin celor mai numeroase 20 de grupuri lingvistice din lume.“Asta nu inseamna doar traducerea platformei,” spune Hristov.“Nu, platforma noastra are niste algoritmi destul de complecsi pentru a asigura detectarea automata a limbii, profiling, wherefrom matching si recomandari. Toti acesti algoritmi sunt construiti semantic si au implicat foarte mult cunostinte de lingvistica. Asa ca “a acoperi un grup lingvistic” pentru favit inseamna mult mai mult decat traducerea platformei, inseamna sa faci sistemul sa functioneze in interiorul unei anumite limbi.“

Daca ne gandim ca cele mai numeroase 20 de grupuri lingvistice din lume totalizeaza 820 de milioane de utilizatori, adica jumatate din cei 1,6 miliarde de oameni din lume care folosesc internetul socoteala sa are sens. Insa pentru a reusi trebuie sa atraga de partea sa utilizatorul mediu, non-geek cum il numeste Hristov, care compune masa. “Daca  favit se transforma in punctul de insertie din fiecare dimineata, in Internet pentru user-ul din afara geek-o-sferei, atunci ne-am atins obiectivul. “

Cea mai legitima intrebare este cum isi va monetiza platforma odata finalizata, insa aici  Hristov este destul de rezervat si spune ca vor scoate bani pe seama inventarului acesteia.  “Ceea ce avem este 1. un flux de continut depre care stim totul si 2. interactiune sociala.  Impreuna cele doua creeaza contextul pe care ni-l dorim si care va oferi afacerilor si companiilor instrumentele potrivite pentru managementul comunitatilor in timp real, analiza datelor, monitorizarea brandului, data fusion.”

Pana atunci insa mai au o cale destul de lunga de parcurs daca vor intr-adevar sa schimbe fata Internetului pe care il stim azi. Iar provocarile se tin lant in ciuda finantarii pe care au castigat-o. Cum va arata favit de maine? Hristov are un plan insa nu si-ar paria toti banii ca va arata exact asa cum si-l imagineaza azi. “Cand esti in etapele de inceput ale dezvoltarii companiei trebuie sa fii foarte agil.  Trebuie sa faci planuri bune si sa fii gata sa le incalci si sa le schimbi din mers. Din acest moment avem o vizibilitate completa a dezvoltarii platformei in urmatoarele 18 luni.  Insa fiindca domeniul nostru este Interentul trebuie intotdeauna sa planuim astfel incat sa putem reactiona la provocarile si dinamica lumii digitale din jurul nostru.  Pentru numele lui Dumnezeu!, suntem in domeniul internetului.. Daca exista un loc in care conditia esentiala este sa fii capabil sa te adaptezi din mers, aceasta este!”