Unul dintre cele mai accesate site-uri romanesti, Trilulilu.ro (platforma de sharing) a ales sa comunice cat mai deschis cu utilizatorii prin intermediul unui blog, avand in vedere specificul businessului. “Strategia comunicarii transparente e foarte eficienta, mai ales in cazul nostru: suntem un site de comunitate, utilizatorii contribuie cu materiale. E in avantajul nostru sa fim transparenti, oamenii sunt mai intelegatori daca le vorbesti deschis despre probleme”, spune Sergiu Biris, unul dintre fondatorii platformei, al carei pachet de actiuni majoritar a fost cumparat pentru un milion de euro.

 

 

Astfel, “gasca Trilulilu”, asa cum semneaza in majoritatea materialelor postate pe blog, incearca sa anunte atat noile facilitati ale platformei, cat si problemele de natura tehnica. Inclusiv necesitatea inserarii publicitatii video pe site a fost explicata, astfel incat utilizatorii sa fie cat mai putin lezati. Potrivit lui Biris, prin aceasta strategie s-au evitat diverse campanii negative care ar fi putut aparea pe internet impotriva Trilulilu.

 

 

Potrivit specialistilor in comunicare, in cazul unui moment de criza pentru companie, una dintre cele mai recomandate strategii de comunicare este recunoasterea si asumarea problemei, situatie care solicita curaj si responsabilitate din partea oamenilor de afaceri. Pentru multi manageri recunoasterea greselilor si problemelor este in unele cazuri o sarcina mai grea decat rezolvarea lor, prin urmare, specialistii sunt de parere ca o situatie de criza, de orice natura, nu trebuie ignorata.

 

In functie de natura problemelor, antreprenorii mai pot apela la strategia distantarii - caz in care compania isi asuma partial responsabilitatea pentru situatia de criza, sau strategia eludarii responsabilitatii, recomandata doar in cazul in care compania este in postura de victima a unui context nefavorabil, spune Larisa Petrini, managing partner Saatchi&Saatchi PR. “Oricare ar fi strategiile folosite, acestea trebuie sa se bazeze pe situatia reala, pe deschidere si nu pe propaganda ieftina”, explica Petrini.

 

 

Una dintre strategiile cele mai utilizate de catre antreprenori, mai ales in cazuri de incapacitate de platã temporara sau de indeplinire a unui contract, in caz de faliment este lipsa comunicarii directe. Chiar daca, pe moment, poate reprezenta o solutie, lipsa dialogului poate duce la amplificarea crizei sau la a “pata”, pe termen lung, imaginea companiei, cu efecte negative atat in relatia cu actualii si viitorii parteneri, cat si cu clientii.

 

 

Loredana Manolache, CEO al agentiei Power On, nu stie nici dupa circa zece luni de la declansarea procedurilor de faliment pentru reteaua Cosmo-Teknosa, partenerul ei de afaceri, daca isi va recupera cei 50.000 de euro datorati pentru serviciile prestate. “Nu am primit niciodata vreun mesaj oficial de la actionari sau management despre declansarea procedurii de insolventa sau despre cum si cand ne vom recupera banii. Nici nu mi se raspunde la telefon”, explica Manolache.

 

 

Intr-o astfel de situatie, considera managerul, discutiile cu partenerii trebuie demarate inainte de falimentul companiei, pierderile acestora ar trebuie compensate, diminuate, iar comunicarea mentinuta, actualizata prin intermediul unei persoane desemnate in acest sens.

 

Larisa Petrini sustine ca nu exista, practic, o reteta pentru comunicarea in situatii dificile pentru companie, dinamica mediului de afaceri si segmentarea publicurilor aducand abordari diferite. Pentru inceput este esentiala constientizarea problemei, un rol important avandu-l cercetarea, pentru ca iti ofera o imagine de ansamblu asupra situatiei companiei.

 

 

Un pas urmator, potrivit lui Mihai Dumitrescu, consultant Ascendis, il reprezinta crearea celui mai potrivit context si colectarea referintelor care pot determina destinatarul comunicarii sa adopte mai usor noua atitudine. Apoi, in comunicarea propriu-zisa, este important sa fie utilizati factorii de presiune pozitiva adaptati interlocutorului, fie partener, client, presa. De asemenea, este necesara urmarirea reactiilor generate de comunicare si evaluarea acestora. In tot acest timp, este de evitat folosirea telefonului ca mijloc de comunicare, mai ales a SMS-ului, spune Mihai Dumitrescu. In relatia cu partenerii este indicata o comunicare cat mai oficiala, mai ales fata in fata. In cazul clientilor este necesar ca ei sa inteleaga natura problemei si, mai ales, cum se va rezolva, comunicarea putand fi stabilita la punctele de vanzare si prin mass-media.

 

Important este ca antreprenorul sa constientizeze si sa evite amplificarea crizei, sa adopte pozitii constructive si argumente valabile pentru parteneri, clienti sau presa.